Un mentor

✋👇

     Mentoratul este important pentru că încearcă să echilibreze şi să dezvolte ponderea laturii practice a formării iniţiale. Ceea ce mi s-a părut interesant și important este o afirmație de care mi-aș dori să mă leg și eu în procesul de mentorat în educație “nu numai cei mentorați au de câştigat din mentorat, ci şi liderii-mentori. Potrivit Wall Street Journal, în SUA, cu scopul iniţierii directorilor de top din companii în cele mai noi tehnologii, aceştia fac echipă cu colegii mai tineri şi trec printr-un proces de învăţare care se numeşte reverse mentoring.”

    Documentându-mă despre legislația mentoratului, am descoperit că un mentor trebuie să aibă cel puțin 10 ani în domeniul educației, cerință pe care nu o îndelinesc, așa cum am menționat anterior, mă aflu în postura debutantului. Astfel că, îmi doresc ca ceea ce consider că mă legitimează în momentul de față să fiu un mentor bun să se păstreze și peste ani, mi-aș dori să pot fi la curent cu tot cei nou în domeniu, să pot explica pe înțelesul fiecăruia și să ofer situații de învățate benefice viitorilor mentorați. Îmi doresc să continui să am răbdarea necesară ca să pot fi la nivelul fiecăruia și să înțeleg întreaga situație a debutanților de atunci pentru că, fără îndoială, mă voi raporta la mine-debutantul de astăzi.

"Ne citim" la următorul articol!

👉 😊 👈

Un debutant

✋👇

     “Cine m-a facut OM MARE!?” și cine m-a făcut omul de azi este întrebarea la care m-am gândit de foarte multe ori și întrebarea la care nu i-am găsit, încă, un răspuns clar.
       Analizând experiențele pe care mi le amintesc din grădiniță (foarte puține), școala primară, generală, liceu, chiar și facultate, nu identific o persoană care să-mi fi fost exemplu în toate, însă identific persoane de la care am încercat să iau cât mai multe lucruri pozitive.
       Prima persoană care m-a făcut să îmi doresc să fiu în învățământ, a fost profesoara de bilogie din clasa a V-a, primul contact cu biologia și cea care m-a făcut să îmi doresc a fi profesor de biologie. Urmând acest ”fir” consider că și cea de-a doua profesoară m-a făcut să îmi doresc același lucru. Problema a fost, cred eu, cea de-a treia, care, fiind începătoare, m-a făcut să nu-mi mai doresc acest lucru, abandonând ideea, însă reîntâlnindu-mă cu ea în momentul alegerii unei facultăți. De aici am intrat în contact cu majoritatea experților în educație, oameni care m-au făcut să îmi doresc să intru în învățământ, oameni care și-au dat silința să îmi demonstreze că este nevoie de oameni care să schimbe ceva. În această categorie intră și doi dintre profesorii întâlniți în practică (o doamnă și un domn) care, deși era descurajați de împrejurări, munceau cât se poate de mult să obțină un nivel mediu pentru majoritatea, dar și unul înalt pentru excepțiile clasei.
      Consider că majoritatea oamenilor pe care i-am întâlnit, fie ei profesori sau nu, au avut un impact asupra mea prin experiențele și lecțiile pe care mi le-au oferit sau pe care am vrut eu să le înțeleg.
      În final, prin intermediul acestu eseu, chiar dacă va fi citit doar de unul dintre profesorii care au ajutat la formarea acestui “OM MARE”, aș vrea să spun un sincer “MULȚUMESC!”

"Ne citim" la următorul articol!

👉 😊 👈